Acasă Blog Pagina 2

Afacere de succes | cumparati o franciza

0
afacere-de-succes

Intrebari inainte de a cumpara o afacere de succes

Afacere de succes, trebuie fundamentată, mai întâi, apoi verificată în practică pe un număr suficient de cazuri cu privire la organizarea ei, cu privire la cunoaşterea pieţei, a atitudinii adoptate în relaţiile de afaceri, în dimensionarea elastică a serviciilor, în special al serviciului de clienţi, în respectarea strategiei elaborate, în urmărirea factorilor de risc, a foii de parcurs comercial şi financiar, în instaurarea disciplinei pe toate nivelurile, în folosirea pe scară largă a tehnicilor informaţionale şi de marketing, a consilierii, a apropierii de salariaţi şi de colaboratori.

Cand cumparati o franciza trebuie sa fiti constient ca aceasta nu este ieftina si ca o sa investiti sume importante de bani, si mai ales ca succesul acesteia nu depinde in intregime de dumneavoastra. Calitatea companiei care sta in spatele fransizei are o mare importanta. De aceea este important sa aflati cat mai multe detalii despre aceasta companie inainte sa investiti. Iata cateva intrebari care ar trebui sa vi le puneti :

Ce fel de afacere de succes / franciza este ?

Majoritatea francizelor sunt francize pachet (fast food, hoteluri, moteluri,etc) care vin cu un pachet complet de solutii din partea fransizorului. Acest model acopera toate aspectele incepand de la controlul financiar si pana la modelele de recrutare a angajatilor. Francizele de prods acopera o gama larga de afaceri de la dealeri de masini la benzinarii, si care sunt facute ca sa poate distribui produsele firmei mama. Detinatorii de francize de produs au mai multa libertate in actiuni decat cei care au francize pachet.

  • Se potriveste afacerea unei francize ? Se poate face simplu asemanarea intre o afacere de succes si calitatea produselor sau numele companiei mama. In cazul fast-food-urilor este simpla asocierea dar in cazul unei retele de spalat masini nu se potriveste.
  • Ce informatii trebuie sa furnizeze francizorul ? De obicei aceste informatii vizeaza : timpul de cand se acorda francize, cate licente s-au acordat, cate companii s-au retras din sistem, alte informatii relevante despre cei care au luat franciza, daca au falimentat etc. Pentru a determina exact care sunt aceste informatii trebuie cercetata legislatia in vigoare.

Un numar mare de francize acordate este un semn al faptului ca afacerea merge bine. Dar trebuie avuta atentie sporita daca nu cumva mai este acordata vreo licenta in apropierea dumneavoastra, astfel incat sa faceti concurenta unei afaceri identice.

Cat costa afacere de succes / franciza ?

Suma este stabilita de fiecare companie in parte. Trebuie avut iarasi grija intre francizele nationale si internationale. Cele de-ale doilea sunt mai scumpe. Si fata de costul efectiv al francizei mai exista costurile punerii in practica a francizei.

Cat va trebui sa platiti redevente la afacere de succes/  franciza ?

De obicei companiile care acorda licente percep intr 3 si 6% din veniturile dumneavoastra. Dar sistemul este complex si cateodata exista situatia de a plati o taxa fixa si un anumit procent din vanzari. Cifrele nu sunt fixe, fiecare companie isi stabileste politica sa.

  • Cati bani veti face intradevar ? Companiile mama de obicei va pun la dispozitie cifre optimiste. Comparati-le cu cele ale altor francize pentru a va face o privire de ansamblu.
  • Puteti lucra cu acesti oameni ? De fiecare data cand cumparati oafacere de succes se stabileste o relatie de afaceri pe termen lung care presupune implicarea unor noi manageri in afacere. Faceti-va timp pentru a vizita birourile companiei care va da licenta si nu ezitati sa intrebati alti francizati de relatiile lor cu compania mama.
  • Cum va va ajuta francizorul ? In mod normal francizorul va trebui sa va ajute in alegere si inchirierea unei locatii, sa negociati, sa va faceti publicitate, sa va angajati personal, sa va luati licenta de afacere, sa finanteze taxa de leasing a echipamentelor si alte servicii. Intrebati cate din acestea le va face si notati.
Este legitima afacere de succes ?

Asigurati-va ca afacere de succes / franciza care o luati este legitima si legala si nu o sa aveti probleme in legatura cu aceasta.

  1. Avantajele francizei – Cumpararea unei francize poate oferi avantaje substantiale pe care o companie nou infiintata nu le poate obtine in mod traditional.
  2. Existenta unui brand – Francizele vand de obicei produse cu o piata regionala, nationala sau internationala.
  3. Puterea cumpararii  engross – Francizorii de obicei cumpara materie prima si materiale engross si au o putere mare de negociere pe care o companie mica nu o are.

Afacere de succes | cumparati o franciza

FRANCIZA

ESTE VREO DIFERENTA INTRE FRANCIZA SI FRANSIZA ?

0
Franciza-francize-fransiza

FRANSIZA ORI FRANCIZA?

Fransiza este o notiune folosita in sistemul de asigurari de bunuri, iar definitia ei o regasim in legea nr. 136 din 1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania. Potrivit acestui act normativ, fransiza reprezinta partea din prejudiciu suportata de persoana pagubita, stabilita ca valoare fixa sau procent din despagubirea totala prevazuta in contractul de asigurare.

Fransiza | Franciza  –  Contractul de franciza se intalneste in domeniul dreptului proprietatii intelectuale. In Romania regimul juridic al francizei este reglementat prin OG 52/1997. Potrivit caruia franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar.

Prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.

Cu alte cuvinte partile, numite francizor si beneficiar, convin prin incheierea unui astfel de contract de franciza. Francizorul – proprietar al unei afaceri, marci, etc., sa transmita beneficiarului dreptul de a vinde un produs sub numele francizorului.

Odata cu acest drept, beneficiarul va avea voie sa utilizeze semnele comerciale ale francizorului, dar si know-how-ul de care acesta dispune in domeniul comercial in care activeaza.

DIFERENTA INTRE FRANCIZA SI FRANSIZA?

Nu toate contractele de asigurare contin clauza privind fransiza, aceasta reprezentand o optiune care se negociaza de catre partile contractante. Atunci cand exista fransiza in contractul de asigurare, persoana pagubita (asiguratul) poate fi obligat sa suporte un anumit procent din paguba indiferent de valoarea acestea sau poate sa suporte un procent din paguba numai daca aceasta depaseste o suma minima agreata de asigurat si asigurator.

Aceasta ultima varianta este cea mai des intalnita in asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Fransiza este partea din dauna ce urmeaza a fi suportata de catre asigurat. Ea apare in polita si poate fi exprimata ca si valoare fixa sau relativa – procent din suma asigurata sau din dauna.

Aceasta poate fi de doua tipuri: atinsa si deductibila.

atinsa este suma de bani care va fi suportata de catre client daca dauna nu depaseste o anumita valoare (spre exemplu fransiza de 1000 euro). Astfel, daca valoarea reparatiei este mai mica sau egala cu 1000 euro, nu veti beneficia de despagubire. In schimb, daca valoarea reparatiei depaseste 1000 euro, veti fi despagubit integral.

deductibila este suma de bani care va fi suportata de client, indiferent de valoarea daunei. Astfel, din orice despagubire la care veti fi indreptatit, se va scadea valoarea fransizei.

Fransiza poate fi negociata cu compania de asigurare, dar poate fi si impusa de asigurator, in functie de politica de risc a fiecarei companii in parte.

Practic, la producerea unuia dintre riscurile asigurate, valoare fransizei se scade din totalul despagubirii cuvenite. Daca este sau nu cu adevarat necesara numai clientul/asiguratul poate spune.

DIFERENTA INTRE FRANCIZA SI FRANSIZA ?

FRANCIZA

FRANCIZA MI SE POTRIVESTE CA TIP DE AFACERE

0
FRANCIZA MI-SE-POTRIVESTE

FRANCIZA MI SE POTRIVESTE

Franciza mi se potriveste sau nu aceasta este intrebarea! Afacere in franciza sau nu ?

Trăsăturile esenţiale ale unei afaceri în sistem de franciza sunt următoarele:

  • franciza este un sistem de comercializare a bunurilor şi/sau serviciilor şi/sau tehnologiilor;
  • o afacere în sistem de franciza se bazeaza pe o strânsă şi continuă colaborare între întreprinderi distincte şi independente din punct de vedere juridic;
  • în cadrul unei afaceri în sistem franciza, francizorul acorda francizatului dreptul de a dezvolta o afacere în conformitate cu conceptul său.

CUM ŞTIU CE AFACERE IN FRANCIZA MI SE POTRIVESTE?

Pentru a-şi asigura reuşita, antreprenorul trebuie să aibă o viziune globală asupra afacerii si să ȋnţeleagă unde doreşte să poziţioneze compania pe termen mediu şi lung.

In aceste condiţii, este important ca ȋntreprinzătorul să ştie cărei pieţe i se adresează şi ce fel oferte poate lansa ȋn piaţă cu rezultate eficiente:

  •  Producţia – afacerile din domeniul producţiei presupun achiziţionarea de materii prime şi utilaje specializate.
  • Comerţ – afacerile din domeniul comerţului pun un accent deosebit pe dezvolatrea canalelor şi a punctelor de desfacere.
  • Servicii – activităţile de prestări servicii se bazează, ȋn mod esenţial, pe forţa de muncă  specializată.

Francizorul oferă francizatului dreptul de a folosi marca şi celelalte semne distinctive ale afacerii sale şi-i pune la dispoziţie know-how-ul său. Deoarece marca şi semnele distinctive sunt cunoscute. Francizatul beneficiază încă de la deschiderea firmei proprii de o clientelă potenţială. Francizatul este un comerciant independent, este „propriul său stăpân“, iar nu un angajat al francizorului. El plăteşte folosinţa dreptului de a desfăşura afaceri sub marca francizorului. În plus, el este cel care face investiţia necesară activităţii comerciale proprii. Cu toate acestea, este obligat să menţină standardele şi procedeele puse la punct de francizor. El face parte dintr-o reţea de franciză şi toate actele sale trebuie să concureze la menţinerea şi creşterea reputaţiei acesteia.

FRANCIZA MI SE POTRIVESTE

Aşa se explică de ce francizorul asigură francizatului asistenţă continuă în organizarea afacerii, a unităţii şi a muncii.

Pentru situaţiile ȋn care doreşti să dai startul unei afacerui, dar nu ştii spre ce să te orientezi, iată 5 exerciţii care te vor ajuta să ȋţi dai seama ce business ţi se potriveşte cel mai bine. (preluat de pe  http://www.efin.ro)

1. Amintiri din copilarie

Fă o listă cu lucrurile care ȋţi făceau plăcere atunci când erai mic. Ti-ar mai face plăcere să faci aceste  lucruri şi acum, ȋntr-o formulă sau alta?

2. Panoul dorinţelor

FRANCIZA MI SE POTRIVESTE

O altă tehnică prin care ȋţi poţi descoperi pasiunile uitate sau poate chiar neconştientizate este panoul  dorinţelor. Aşadar, fă rost de un panou pe care să scrii “Afacerea mea” şi pe care să lipeşti bileţele ȋn care vei nota ce ȋţi doreşti să devii sau ce vrei să creezi.

In momentul ȋn care acest panou al visurilor tale se va umple, vei realiza care sunt spaţiile lipsă şi vei  căuta soluţii pentru a le umple, aducând astfel completări propriei tale viziuni despre business.

3. Lista celor aleşi

Nu este necesar să reinventezi roata pentru a avea succes, ci doar să studiezi persoanele care au  reuşit ȋn domeniul ȋn care doreşti să pătrunzi.

4. Fă pur şi simplu ce ȋ ţi place

Mulţi dintre cei care ȋşi doresc să intre ȋn afaceri se află ȋn aşteptare, o aşteptare care nu se termină niciodată. Unii aşteaptă să aibă un plan de business bine pus la punct, alţii aşteaptă să ȋi caute un investitor cu dare de mână.

Motiv pentru care ideile lor nu se concretizează niciodată. Aşadar, apucă-te şi fă pur şi simplu ce-ţi place, fără să aştepţi recompense materiale. La un moment dat, ȋţi vei da singur seama care sunt oportunităţile de caştig ȋn domeniul respectiv.

5. Ia o pauză

Incearcă să nu te mai gândeşti o vreme la afaceri ci să ȋţi umpli timpul cu lucrurile care ȋţi fac plăcere. După o astfel de vacanţă, ȋn care cuvintele business, bani, profit au lipsit total din gândurile tale. Vei fi surprins să constaţi cât de  inspirate au devenit ideile tale.

Pe plan internaţional, sistemul de franciza a devenit una dintre principalele surse de profit pentru marile mărci. În plus, creează locuri de muncă şi satisface cererea consumatorilor. Dar mai important este că sistemul de franciza oferă oportunităţi pentru deţinerea unei afacere şi crearea unei situaţii material personale.

FRANCIZA MI SE POTRIVESTE CA TIP DE AFACERE

FRANCIZA

FRANCIZA CUM SA FACI AFACERI IN ACEST SISTEM

0
FRANCIZA CUM SA-FACI-AFACER

Franciza este o strategie de dezvoltare a unei afaceri. Este o formă de comert care pune în legatura un francizor – proprietar al unei marci si detinator de know-how – si un comerciant independent care se numeste francizat. Pentru proprietarul afacerii, franciza este un mod de extindere a afacerii. Pentru francizat, este o oportunitate de a deschide si a conduce o afacere sub o marca recunoscuta.

Informati-va despre franciza, inainte de a o cumpara.

Stiti cum functioneaza franciza la care va ganditi sau pur si simplu va place ideea?  Inainte a va investi banii intr-o noua afacere, fie ca este ofranciza, fie ca plecati de la zero, ar fi bine sa o cunoasteti bine.

Cele mai multe francize din Romania s-au dezvoltat in domenii precum servicii personale, comert si fast food, dar francizarea continua sa creasca si sa se extinda in zona profesiilor liberale. Doctori, dentisti, contabili sau opticieni au creat si dezvoltat sisteme de franciza. Inainte de orice, insa, trebuie sa raspundeti doua la intrebari-cheie:

  • Ce vreti sa faceti?
  • Ce va permiteti sa faceti?

Chiar daca riscurile sunt mult mai mici in cazul achizitionarii unei francize, amintiti-va ca, de fapt, cumparati o afacere. Cand vine vorba de franciza, invatarea din mers si (exclusiv) din proprie experienta va poate  costa foarte mult.

Chiar si in situatia in care va este familiar domeniul respectiv de activitate, trebuie sa va  documentati pentru a putea alege cel mai bun francizor de pe piata respectiva.

Franciza- evaluarea afacerii

Natura mecanismului de francizare usureaza efortul cumparatorului de a face o evaluare  corecta a acesteia. Este o idee buna sa cereti opinia altor cativa proprietari de afaceri francizate din acelasi lant, pentru a obtine informatii „din interior”. Daca e posibil, vizitati sediul central al companiei,  pentru a va asigura ca sunteti pe aceeasi lungime de unda.

Va trebui, de asemenea, sa angajati un avocat specializat in franciza, care sa examineze  acordul sau contractul de francizare, precum si documentele puse la dispozitie de  companie. Aceste informatii trebuie analizate cu atentie, deoarece includ date financiare  curente si istorice, nivelul comisioanelor percepute, precum si informatii despre  eventualele litigii.

Locatia este un aspect foarte important pentru multe francize. Este important sa aflati de la francizor care sunt criteriile stabilite de el pentru alegerea a locatiei celei mai potrivite  pentru desfasurarea afacerii. Multe francize depind foarte mult de traficul pietonal, altele, de traficul auto. Unii francizati au nevoie de multa publicitate.

ATENTIE la locatia in achizitionarea unei afaceri in franciza

In achizitionarea unei francize, un factor hotarator il reprezinta alegerea locatiei.

Aceasta este determinata de mai multi factori:

  • dezvoltarea economica a zonei,
  • populatia si puterea ei de cumparare,
  • felul in care aceasta se incadreaza in profilul clientului pentru franciza respectiva,
  • infrastructura, specializarea si calificarea fortei de munca, traficul etc.

Luati in calcul faptul ca unii francizori aloca noile contracte de franciza in functie de „ariile de marketing”, adica zone geografice care conicid cu anumite felii din piata. In functie de zona in care vreti sa deschideti franciza, francizorul poate cere sa semnati un acord de dezvoltare, care stipuleaza cate unitati puteti deschide in fiecare an de contract.

Costul si finantarea afacerii

 Suma necesara cumpararii unei francize poate fi prohibitiva pentru micul antreprenor. In  general, costurile aferente deschiderii unei asemenea afaceri variaza intre 15.000 si  250.000 de euro, uneori chiar mai mult. In afara de aceasta, francizatul plateste anual  intre 3% si 7% francizorului, sub forma de comision. Cam jumatate dintre francizori acorda sprijin financiar pentru francizati. Pe de alta parte, bancile sunt, in general, mai deschise fata de finantarea unei francize decat in cazul unei afaceri independente din acelasi sector de activitate, deoarece rata de succes este mai mare. Ca urmare, daca franciza este internationala si are o reputatie solida, ca KFC, SUBWAY, McDonald’s, bancile vor fi dispuse sa va acorde creditul.  Pentru francizele mici, de obicei sursa de finantare o reprezinta disponibilitatile personale.

DEZVOLTAREA AFACERII SI IMPLEMENTAREA EI IN FRANCIZA

Exista numeroase avantaje pentru detinatorii de francize, insa punctele forte pot  fi vazute foarte bine si ca dezavantaje. Din moment ce este vorba de un lant care ofera  aceleasi produse sau servicii in toata reteaua, marja de libertate pe care o are un antreprenor independent este mult redusa. Pe scurt, un francizor este obligat sa urmeze ordinele „de la francizor”, sa pastreze consecvent calitatea produselor, sa respecte intocmai strategia de marketing etc. Francizorii nu doresc sa intre in afaceri cu antreprenori cu prea multa initiativa, ci oameni „de sistem”, devotati produsului.

Inainte de a cumpara o franciza, mai trebuie sa luati in considerare costul iesirii din afacere.
FRANCIZA

RASPUNDEREA CIVILA PENTRU FAPTA LUCRULUI

0
RASPUNDEREA CIVILA FRANCIZA

Raspunderea civila contractuala este obligația unei persoane de a repara prejudiciul cauzat unei alte persoane prin neexecutarea, executarea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligațiilor născute dintr-un contract valabil încheiat.

ALITATEA PROCESUALA PASIVA INTR-O ACTIUNE AVAND CA TEMEI RASPUNDEREA CIVILA PENTRU FAPTA LUCRULUI – Sentinta civila nr. 208/09.01.2009 din 09-ian-2009

Calitatea procesuala pasiva intr-o actiune avand ca temei raspunderea civila pentru fapta lucrului.

Raspundere civila delictuala |Franciza

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi reclamanta  a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 10352,98 lei. Suma reprezentand contravaloarea motorinei alimentata de la pompa de combustibil comercializat de parata.

Contravaloarea facturii pentru tractarea autoutilitarei si a facturii de reparare a automobilului. In urma folosirii combustibilului contrafacut comercializat de catre parata. S-a mai solicitat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata. In motivarea actiunii sale, reclamanta a aratat ca la data de 12.02.2008 auto marca. Aflat in utilizarea reclamantei a fost alimentat cu motorina de la statia de carburanti sub franciza Lukoil, detiunta de parata. Din cauza calitatii defectuoase a combustibilului autoturismul a suferit avarii, costul reparatiilor si al tractarii fiind suportat integral de catre reclamanta.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 998, 999, 1000 cod civil. Parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, argumentand ca afacerea pe care o conduce are la baza un contract de franciza cu LUKOIL. Comercializand de peste trei ani acest produse, pana la acest moment neprimind reclamatii. In sustinerea acestui punct de vedere a fost anexat contractul de franciza.

CONTRACT DE FRANCIZA

In sedinta publica de astazi instanta a pus in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, in temeiul art. 137 alin 1 cpc urmand a se pronunta cu intaietate asupra acestei exceptii de fond, absolute si permptorii.

In fapt instanta retine ca prin prezenta actiune reclamanta solicita obligarea paratei la plata contravalorii prejudiciului pretins inregistrat de aceasta ca urmare a alimentarii cu motorina de la una din pompele aflate in proprietatea paratrei. Prejudiciul, astfel cum pretinde reclamanta a fost provocat nu de modul de functionare al pompei ci de calitatea defectuasa a motorinei. Din inscrisurile depuse la dosar de catre parata reiese faptul ca ea nu are calitatea de producator ci pur si simplu comercializazeaza produsele LUKOIL in temeiul unui contract de franciza. In drept instanta retine dispozitiile art. 1000 cod civil potrivit caruia: “Suntem asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt in paza noastra.” Prin urmare, calitatea procesuala pasiva intr-o actiune avand ca temei raspunderea civila pentru fapta lucrului revine celui ce are paza juridica a acestuia, respectiv celui care intemeindu-se pe un drept are puterea sa de directie, control. In speta se pune insa problema scindarii pazei juridice intre cel care are paza asupra structurii lucrului si cel care are paza comportamentului lucrurlui. Avand in vedere faptul ca reclamanta indica in mod expres faptul ca prejudiciile au fost provocate de insasi structura lucrului, compozitia sa improprie, cel care urmeaza a fi tinut raspunzator va fi producatorul. Paznicul comportamentului lucrului nu are posibilitatea de a controla functionarea structurii si compozitiei interne a acestuia.

Pentru aceste motive de fapt si de drept instanta va admite exceptia invocata, respingand in consecinta actiunea.

RASPUNDEREA CIVILA PENTRU FAPTA LUCRULUI | CONTRACT DE FRANCIZA

Raspunderea civila este forma de răspundere juridică fundamentată pe obligația celui ce a păgubit pe altul de a repara prejudiciul produs. Are două forme: răspundere civilă delictuală și raspundere civila contractuală.

Sursa: portal.just.ro

Franciza RASPUNDEREA CIVILA

FRANCIZA

AFACERE IN FRANCIZA ESTI PREGATIT SA INCEPI?

0
AFACERE-IN-FRANCIZA

Afacere in sistem franciza – se deschide atunci când francizorul autorizează un francizat să utilizeze marca şi metodele sale de organizare a afacerii.

Francizatul este de acord să funcţioneze conform condiţiilor stipulate în contractul de franciza Francizorul acorda francizatului sprijin şi asistenţă în deschiderea şi derularea afacerii. În contrapartidă, francizatul plăteşte francizorului o taxă de intrare în reţeaua de franciza şi o taxă periodică (numită redevenţă – royalties).

Majoritatea oamenilor care cochetează cu franciza ȋncearcă să descopere  argumentele pro şi contra ideii de a avea propria afacere. Raspunsul obţinut variază ȋn funcţie de gradul de implicare şi aşteptările fiecărui individ.

Pentru unii oameni doar ideea de a fi proprii lor şefi este o adevărată ȋncântare, ȋn timp ce alţii visează la adevărate succese financiare. Adevărul de care este ȋnsă important să ţinem cont este că rareori ȋntr-o afacere le vom putea „obţine şi face pe toate” ȋntr-o perfecţiune totală.

Discutii pentru a demara o afacere in franciza

Motivele cele mai des enunţate ȋn justificarea deciziei de a demara o afacere in franciza sunt următoarele:

  •  A fi propriul şef sau a crea propriul loc de muncă;
  • Căutarea unei alternative pentru cariera actuală;
  • O mai bună utilizare a abilităţilor şi cunoştinţelor;
  • Sesizarea unei oportunităţi de introducere al unui serviciu/produs pe piaţă;
  • A profita de avantajele unei oportunităţi de afacere;
  • A câştiga mai mulţi bani.

Nu există reţete simple şi standard care să-ţi garanteze demararea unei afaceri de succes. Este recomandat ca ȋnainte de a te arunca ȋn lumea ȋntreprinzătorilor să ȋncerci să cercetezi ideea de afaceri pe piaţă, să creezi un plan de afaceri şi o strategie de funcţionare şi să rezolvi detaliile finaciare. Dacă ai ȋncrederea că poţi avea o afacere de succes, vei ȋncepe să realizezi planul de afaceri iar după ce vei parcurge toate etapele sale de cercetare şi planificare, vei avea ȋncă două răspunsuri de oferit: dacă ȋntr-adevăr consideri că antreprenoriatul ţi se potriveşte şi dacă ideea ta de afaceri este realizabilă. Este mult mai uşor să spui stop ȋnainte decât după ce ai cheltuit bani.

Franchise | Franciza

Principalele greşeli pe care un francizat riscă să le facă la demararea unei afacere in franciza sunt:

  1. Supraevaluarea potenţialului de afaceri – nu te lansa ȋntr-o afacere dacă nu deţii cunoştinţe temeinice ȋn domeniul respectiv. Ideal este să demarezi o afacere ȋn franciza in zona economică pe care, profesional, o stăpâneşti cel mai bine.
  2. Nu cunoşti particularităţile pieţei  – ȋncă de la ȋnceput, afacerea ta trebuie să se identifice cu o nevoie a pieţei. Identifică avantajele competitive ale business-ului tău sau o nişă neacoperită de competitorii direcţi şi concentrează-te asupra lor.
  3. Nu te implici ȋn managementul afacerii –  nu oricine poate simţi pulsul unei afaceri. Pentru a fi un manager responsabil, trebuie să ai o viziune de ansamblu asupra business-ului şi să ştii, ȋn orice clipă, ȋn ce direcţie se ȋndreaptă afacerea pe care o gestionezi.
  4. Nu cunoşti legislaţia – pentru a te feri de probleme de ordin juridic este important  să fii la curent cu modificările legislative din zona ȋn care activezi. Tine actele ȋn ordine, respectă procedurile legale şi onorează-ţi obligaţiile fiscale.

Profilul francizorului de succes

Inainte de a intra efectiv ȋn pâine considerăm util a enunţa câteva dintre caracteristicile pe care un om de afaceri este recomandabil să le deţină atunci când doreşte să se lanseze intr-o afacere in franciza.

  • Dorinţa de a acţiona independent de un angajator;
  • Imaginaţie, creativitate şi pasiune ȋn identificarea soluţiilor ȋn condiţii de criză;
  • Orientarea spre rezultate şi disponibilitatea de a-şi asuma riscuri;
  • Capacitatea de a face faţă unei alerte permanente şi discernământ ȋn luarea deciziilor strategice;
  • Puterea de a previziona, abilitatea de a reacţiona la schimbare şi bună adaptare la situaţii de criză şi incertitudine;
  • Abilitatea de a comunica, convinge şi motiva;
  • Etică şi integritate;
  • Ambiţia de a se ridica la standardele cele mai ȋnalte, capacitatea de a ȋnvăţa din experienţele anterioare şi dorinţa de auto-depăşire.

 AFACERE IN FRANCIZA AVANTAJE

a) Produse si servicii deja consacrate. Este cel mai important avantaj al acestui tip de  afacere. Clientii cunosc deja numele, reputatia, perfomantele unui produs sau serviciu. Asta, pentru ca multi dintre francizori cheltuiesc o mare parte din bugetul de publicitate pentru campanii la nivel national si international. Francizatul nu suporta costuri atat de  mari, acoperind doar o cota parte din acest buget.

b) Trainingul initial al francizatului. Sesiunile de training ale francizatilor incep, de obicei, cu o perioada petrecuta la un punct central de training. Aceste cursuri includ toate procedurile folosite in afacere, plus notiuni de marketing, publicitate, promovare, contabilitate, administrare, management si de resurse umane. Asa se face ca oameni care nu au avut nici o legatura cu respectiva afacere devin experti in scurt timp, iar francizorii chiar ii prefera pe cei care nu au avut tangenta cu domeniul in care functioneaza franciza, pentru ca le este mai usor sa-i formeze in spiritul acesteia.

c) Asistenta financiara. Francizatul aspirant are, la inceput, surse limitate de finantare. Nici accesul sau la credite nu este garantat. Crearea unei relatii cu o afacere in franciza ii poate insa permite francizatului sa-si imbunatateasca capacitatea de a obtine asistenta financiara.

d) Asistenta pentru marketing si management. Clientii au tendinta de a folosi serviciile companiilor deschise in sistem de franciza, deoarece au incredere deja in marca respectiva. Afacerea este deja consacrata, iar produsul sau serviciul este cunoscut de consumatori. Unul dintre cele mai importante avantaje ale unei francize il reprezinta sansa de a beneficia de marketingul si de promovarea imaginii de catre francizor. Francizatul primeste dreptul de a utiliza si marca, si numele carora francizorul le face publicitate la nivel national si international. Pe de alta parte, accesul la manuale standard de operatiuni si proceduri ii permitefrancizatului sa managerieze cu succes afacerea si sa reproduca la nivel local sistemul de succes existent deja la nivel international. Este nevoie, insa, si de abilitati antreprenoriale, si de foarte mult efort dinpartea celui care cumpara o franciza pentru a ajunge sa se alinieze la standardele francizorului.

e) Standarde pentru controlul calitatii. Francizorii impun standarde de calitate, care permit intregului sistem sa ofere servicii si produse uniforme, urmand o strategie coerenta.

f) Costuri mai mici pentru operarea afacerii. Operarea si dezvoltarea unei afaceri aflate la inceput presupun intotdeauna un aport de capital. Acesta va fi mai mic in cazul francizatilor, deoarece nu trebuie sa plateasca pentru sistemele deja testate de francizor, plateste mai putin pentru inventarul de marfa si poate sa beneficieze de conditii avantajoase din partea furnizorilor, doar pentru simplu fapt ca face parte din franciza respectiva.

Afacere in sistem franciza

FRANCIZA

FRANCIZA PROPRIETATE INTELECTUALA CONDITII

0
Franciza PROPRIETATE INTELECTUALA

FRANCIZA – PROPRIETATE INTELECTUALA

Proprietate intelectuala, prescurtat PI, se refera la creatiile mintii: inventii (brevete), opere literare si artistice, simboluri, nume, imagini, design, utilizate in activitati comerciale. Proprietate intelectual include produse, acțiuni sau procese pe care le-ați creat și care vă oferă un avantaj competitiv.

Proprietate intelectuala |Există trei subcategorii:

  • Proprietatea industrială: invenții (brevete), mărci înregistrate, desene industriale, noi varietăți de plante și indicații de origine geografică
  • Opere artistice protejate de drepturile de autor: lucrări literare și artistice originale, muzică, programe de radio și televiziune, software, baze de date, proiecte arhitecturale, creații publicitare și de multimedia
  • Strategii comerciale: secrete comerciale, know-how, acorduri de confidențialitate, producție rapidă.

Franciza – ORDONANTA PRESEDINTIALA IN MATERIA APARARII DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALA. CONDITII DE ADMISIBILITATE – CONTRACTUL DE FRANCIZA –  Decizia nr. 477R din 13-nov-2008. Conditii de admisibilitate. | Dec. civ. 477 R din 13.11.2008, irevocabila

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a Civila si pentru cauze privind Proprietatea Intelectuala, Cod procedura civila: art. 581; Legea nr. 84/1998: art. 87 alin. 1 si 2 Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata la data de 6.05.2008 pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a V-a civila, reclamantele S.C. ROM PETROL S.A. si S.C. ROM PETROL DOWNSTREAM S.R.L., au solicitat in temeiul prevederilor art. 35, art. 87,art. 88 din Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, coroborate cu art. 581 si 582 si, respectiv, art. 235 si urmatoarele, coroborate cu art. 239 C.p.c, in contradictoriu cu intimata S.C. ROMTRANSPETROL S.A, ca pe calea ordonantei presedintiale, sa se dispuna obligarea acesteia sa inceteze actele de folosire fara drept a marcii protejate ROMPETROL apartinand reclamantei S.C. ROM PETROL S.A. si a insemnelor ROMTRANSPETROL si, respectiv, element figurativ (jumatate de floare in culorile galben si portocaliu) postate pe pagina web www.romtranspetrol.ro. pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile care sa statueze asupra existentei actelor de incalcare a drepturilor de proprietate industriala; asigurarea dovezilor privind starea site-ului romtranspetrol.ro/ro/ in vederea constatarii recunoasterii utilizarii fara drept pe site-ul sus indicat de catre S.C. Romtranspetrol S.A. a marcii protejate ROMPETROL”TM, apartinand reclamantei S.C. ROM PETROL S.A si a insernnelor ROMTRANSPETROL si, respectiv, element figurativ (jumatate de floare in culorile galben si portocaliu) si, pe cale de consecinta sa fie delegat executorul judecatoresc Dorina Gont in vederea constatarii starii de fapt a site-tui in privinta utilizarii marcii si insemnelor in cauza; obligarea intimatei sa inceteze actele de folosire a marcilor “ROMPETROL”TM, “FILL&GO”TM si “PARTENER ROMPETROL”TM, sub orice forma, in sau in legatura cu activitatea sa comerciala, pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile care sa statueze asupra existentei actelor de incalcare a drepturilor de proprietate industriala; obligarea intimatei la daunecominatorii in cuantum de 1000 EURO/zi de intarziere, pana la executarea obligatiei de incetare a actelor de exploatare ilegala a marcilor indicate, sub orice forma; plata cheltuielilor de judecata.

PROPRIETATE INTELECTUALA PRIVIND FRANCIZA

In motivarea cererii lor, reclamantele au aratat ca S.C. ROM PETROL S.A si SC ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. sunt entitati afiliate in cadrul grupului de firme Rompetrol. S.C. ROMPETROL S.A. este titulara marcii inregistrate ROM PETROL TM, iar S.C. ROM PETROL DOWNSTREAM este titulara marcilor inregistrate PARTERNER ROMPETROL TM si FILL&GO TM.

Drepturile de proprietate intelectuala ale reclamantelor sunt exploatate intr-un sistem de franciza dezvoltat de S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L., care are ca obiect operarea de statii de distributie carburanti pentru alimentarea autovehiculelor in Romania si in strainatate. Intimata este un prestator de servicii care opereaza statii de distributie carburant pentru alimentarea autovehiculelor. Totodata, intimata este titulara numelui de domeniu romtranspetrol.ro si foloseste pagina web romtranspetrol.ro ca pagina a sa de prezentare comerciala, site-ul fiind accesibil oricarui utilizator, la locul si la momentul ales de acesta, fara nicio conditie (cum ar fi cerinte de securitate, autentificare, identificare, etc). lntimata isi asuma in mod public titularitatea drepturilor de proprietate intelectuala asupra site-ului romtranspetrol.ro. pe fiecare pagina web mentionandu-se: “Copyright 1999-2008 Rcmtranspetrol. Toate drepturile rezervate”. Cu toate acestea, cu rea-credinta, intimata foloseste fara drept marca inregistrata ROMPETROL TM, precum si o serie de insemne care imita fraudulos marca ROMPETROL TM, pe site-ul romtranspetrol.ro. In acelasi timp, intimata foloseste fraudulos in activitatea sa comerciala marcile inregistrate ROMPETROL TM, PARTENER ROMPETROL TM si FILL&GO TM. Pe pagina sa web romtranspetrol.ro intimata foloseste fara drept marca combinata “ROMPETROL”TM, precum si insemnele ROMTRANSPETROL si element figurativ, care reprezinta o contrafacere prin imitare a marcii combinate ROMPETROL”TM, cu element figurativ. Procedand astfel, intimata creeaza in mod intentionat confuzie in randul publicului consumator, inducand ideea unei asocieri intre aceasta si grupul de societati Rompetrol. In acelasi timp, intimata foloseste fara drept in activitatea sa comerciala marcile protejate ROMPETROL”TM ,”FILL&GO”TM si “PARTENER ROMPETROL”TM, inducand confuzie in randul publicului, care considera ca achizitioneaza produse ale grupului de firme Rompetrol de la statii de distributie carburant Rompetrol, aspecte care nu corespund realitatii. Anterior, in temeiul unor relatii contractuale cu Rompetrol Downstream S.R.L. (contractele de franciza nr. 136/2005 si nr. 434/2005), intimata a comercializat, in calitate de francizat, produse Rompetrol, dar in prezent, relatiile contractuale dintre Rompetrol Downstream si intimata au incetat, astfel cum rezulta din notificarile emise de Rompetrol Downstream si confirmate de parata, intre Rompetrol S.A si parata neexistand nicio relatie contractuala care sa ii permita utilizarea marcii acesteia. Cu toate acestea, intimata continua sa foloseasca si la momentul depunerii cererii de ordonanta presedintiala, fara drept, elementele de activ furnizate in cadrul contractului de franciza care nu mai este in vigoare, care poarta marcile acestora,proprietatea Rompetrol Downstream si Rompetrol S.A., in scopul de a crea confuzie in randul cumparatorilor, respectiv: casete luminoase cu marca “PARTENER ROMPETROL”TM, copertine, pompe de alimentare, cosuri de gunoi, toate purtand marcile Rompetrol, totem luminos cu marca figurativa “ROMPETROL”TM, etc, astfel cum acestea sunt enumerate in Anexa nr. 2 la cerere. Parata foloseste marcile si activele ce apartin reclamantelor atat pe site-ul indicat, romtranspetrol.ro. cat si intr-un numar de 11 statii de distributie carburant pe teritoriul Romaniei, fapt ce impieteaza grav asupra drepturilor reclamantelor.

Cererea indeplineste cerintele prevazute de art. 581 si 582 Cod de procedura civila, deoarece:

Urgenta se justifica prin faptul ca societatile au pierdut si sunt in pericol sa piarda o buna parte a clientelei pentru produsele carburanti pentru autovehicule, urmare a manoperelor dolosive ale intimatei, care foloseste fara drept marcile si insemne similare marcii notorii ROMPETROL”TM apartinandu-i reclamantei. Astfel, prin actele de incalcare a dreptului la marca, se produce o deturnare si inducere in eroare a clientelei si, pe cale de consecinta, un prejudiciu iminent si ireparabil, constand in scaderea vanzarilor si a cifrei de afaceri, prejudiciu care este irecuperabil.

Deturnarea clientilor, care sunt atrasi sa achizitioneze si achizitioneaza produse petroliere a caror calitate nu se ridica la standarde comparabile cu ale produselor reclamantelor si caracterul ireversibil al acestei deturnari sunt de natura sa le provoace prejudicii incomensurabile, in contextul in care grupul Rompetrol deruleaza o campanie TV de promovare a produselor si societatilor Rompetrol, care va fi perceputa de clientela deturnata de intimata ca fiind inselatoare, producandu-se astfel un prejudiciu permanent.

In ceea ce priveste caracterul vremelnic al masurii, aceasta urmeaza sa isi produca efectele pana la solutionarea in mod definitiv si irevocabil a cauzei pe fond. Sub aspectul neprejudecarii fondului, aparenta de drept este in favoarea societatilor reclamante, in calitate de titulare ale drepturilor incalcate, iar interesul lor pentru mentinerea acestei stari de drept este legitim.

Cat priveste folosirea marcilor in statiile de distributie carburanti operate de intimata, aceasta creeaza impresia falsa a unei apartenente la reteaua de franciza dezvoltata de Rompetrol Downstream. Astfel, parata genereaza si intretine riscul de confuzie in randul consumatorilor, care au impresia ca achizitioneaza produse ale grupului de firme Rompetrol pe cand, in realitate, acestia achizitioneaza produse de o calitate inferioara.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 35, art. 87, art. 88 din Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, coroborat cu art. 581 si 582 C.p.c. La data de 28.05.2008, parata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea primei parti a primului capat de cerere, prin care s-a solicitat sa fie obligata sa inceteze actele de folosire fara drept a marcii protejate “ROMPETROL”, intrucat in prezent site-ul romtranspetrol.ro nu mai utilizeaza in niciun mod aceasta marca inregistrata. In al doilea rand, a solicitat respingerea celei de-a doua parti a primului capat de cerere, prin care s-a solicitat sa fie obligata sa inceteze actele de folosire faa drept a insemnelor RomTransPetrol si, respectiv element figurativ (jumatate de floare in culorile galben si portocaliu) postate de pagina web pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile care sa statueze asupra existentei actelor de incalcare a drepturilor de proprietate industriala ca fiind inadmisibila, intrucat asa zisele “Insemne RomTransPetrol” reprezinta, de fapt, drepturi de proprietate industriala dobandite si utilizate in conditiile legii. Se impune si respingerea celui de-al doilea capat de cerere prin care s-a solicitat asigurarea dovezilor privind starea site-ului romtranspetrol.ro ca fiind lipsit de obiect, intrucat s-a depus la dosar incheierea de certificare nr. 8572/23.05.2008 a Biroului Notarilor Publici Asociati ,,Reta Anitei – Ana Maria Vatavu”, din care rezulta in mod neechivoc faptul ca marca Rompetrol nu este utilizata in niciun mod pe acest site. De asemenea, a solicitat respingerea celui de-al treilea capat de cerere prin care s-a solicitat sa fie obligata sa inceteze actele de folosire a marcilor .Rompetrol”, “Fill&Go” si “Partener Rompetrol” ca fiind lipsit de obiect intrucat, in prezent, nu utilizeaza in niciun mod marcile enumerate. In consecinta a solicitat si respingerea capetelor privind acordarea daunelor cominatorii si a cheltuielilor de judecata, ca inadmisibile. La termenul din 26.06.2008 reclamanta S.C. Rompetrol Downstream S.R.L. a depus o cerere completatoare, prin care a solicitat obligarea intimatei si la incetarea actelor de utilizare fara drept a marcilor protejate “EFIX” sub orice forma in activitatea sa comerciala (distributie carburant ROMTRANSPETROL, intrucat acestea ii apartin, fiind inregistrate la OSIM sub nr. 80954 si 80955 culori revendicate rosu inchis (Pantone 202C/U) si maro (Pantone 138C/U), protejate pana la data de 20.09.2016, inregistrate pentru clasele de produse si servicii 4 si 35, astfel cum rezulta din fotografiile realizate la data de 20.06.2008. La data de 24.07.2008, intimata a formulat intampinare la cererea completatoare, solicitand respingerea acesteia ca fiind lipsita de obiect intrucat, in prezent, nu utilizeaza in niciun mod marcile enumerate si nu aduce atingere drepturilor de proprietate industriala detinute de catre reclamanta, aratand ca s-a conformat in totalitate solicitarilor reclamantelor. De asemenea, a aratat ca in adresele de rezlliere a contractelor de franciza nu i s-a cerut in mod expres inlaturarea marcii EFIX. La termenul din 29.05.2008 Tribunalul a invocat din oficiu exceptia de necompetenta materiala in materie de asigurare de dovezi, exceptie pe care ulterior a respins-o, in raport de dispozitiile art. 236 alin. 1 teza a doua C.pr.civ., potrivit carora cererea avand un asemenea obiect este, in timpul judecatii, in competenta instantei care judeca pricina si de prevederile art. 2 pct. 1 lit. e C.pr.civ. care stabilesc competenta in prima instanta a tribunalelor in procesele si cererile in materie de proprietate industriala.

 Prin sentinta civila nr. 1347/7.08.2008, Tribunalul a respins ca neintemeiata cererea de ordonanta presedintiala, retinand in motivarea sentintei urmatoarele:

Reclamantele nu au probat imprejurarea ca parata ar folosi si in prezent marca ROMPETROL, pe pagina web romtranspetrol.ro, precum si marcile ROM PETROL, FILL&GO, PARTENER ROMPETROL si EFIX, in sau in legatura cu activitatea sa comerciala, desi aveau aceasta obligatie potrivit art. 1169 Cod civ.. Prin intampinare parata a recunoscut numai folosirea insemnului RomTransPetrol si a elementului figurativ jumatate de floare in culorile galben si portocaliu, postate pe pagina web respectiva, numai in raport de acestea considerand tribunalul ca se impune a fi analizata temeinicia cererii de chemare in judecata. Tribunalul a retinut, din analiza textului art. 87 alin. 1 din Legea nr. 84/1998 ca simpla invocare a incalcarii drepturilor cu privire la marca nu este suficienta pentru luarea unei masuri asiguratorii de natura celor la care face referire norma citata, fiind necesar sa se dovedeasca si indeplinirea celei de-a doua cerinte legale, privind producerea “unui prejudiciu ireparabil”, cerinta care este distincta, de vreme ce s-a folosit conjunctia “si”, si care constituie singurul element-conditie ce ar putea diferentia aceasta actiune de cea de drept comun, justificand regimul sau derogatoriu. Numai in acest fel se asigura un just echilibru intre interesele partilor in conflict, titularul marcii si tertul despre care reclamantul afirma ca i-ar incalca dreptul la marca. In caz contrar, dispunerea unei masuri de incetare a actelor de presupusa folosire a marcilor in contextul in care paratul la randul sau afirma ca nu este vorba despre o folosire abuziva a marcii, pe calea sumara a procedurii ordonantei presedintiale care implica numai verificarea aparentei dreptului, ar putea sa-i produca acestuia din urma o grava vatamare. Intrucat prejudiciul patrimonial nu este in principiu ireparabil, nepunandu-se nici problema insolvabilitatii paratei, ramane de discutat daca in absenta unei masuri asiguratorii prin care sa se dispuna incetarea presupuselor acte de folosire a marcilor, ar exista cel de-al doilea pericol invocat, si anume riscul de confuzie in randul consumatorilor, carora li s-ar crea falsa impresie a apartenentei paratei la reteaua de franciza dezvoltata de Rompetrol Downstream. Or, in situatia in care parata a folosit timp de doi ani marcile respective in temeiul celor doua contracte de francizaincheiate cu reclamanta S.C. Rompetrol Downstream S.R.L. o asemenea asociere de catre consumator a produselor si serviciilor oferite de parata cu cele oferite de catre reclamante s-a produs deja, astfel ca nu se mai justifica luarea unei masuri asiguratorii, care prin natura sa este destinata sa previna un pericol. Nici cel de-al doilea capat de cerere nu a fost considerat intemeiat, intrucat nu s-a pus in discutie o eventuala conservare a probelor pentru dovedirea provenientei produselor sau serviciilor purtand marcile mentionate, astfel incat s-a considerat ca nu sunt incidente prevederile art. 87 alin. 2 din Legea nr. 84/1998. Prima instanta a retinut astfel ca nu sunt indeplinite conditiile art. 87 si 88 din Legea nr. 84/1998 rap. la art. 581 C.pr.civ. respingand actiunea ca neintemeiata. Impotriva acestei sentinte, in termen legal au declarat recurs reclamantele, sustinand prin motivele de recurs ca, fara a analiza situatia de fapt si probele de la dosar si fara a intelege grava incalcare de catre Romtranspetrol a drepturilor lor si a prejudiciului provocat pana la solutionarea cererii pe fondul cauzei, instanta a pronuntat o hotarare vadit nelegala. Solutionand cererea de ordonanta presedintiala formulata de catre reclamante, Tribunalul a interpretat si aplicat gresit dispozitiile legale relevante, ajungand la o solutie contrara prevederilor de drept material si procesual care guverneaza speta dedusa judecatii, desi prevederile art. 581 CPC sunt indeplinite cumulativ:

a). Astfel cum rezulta din probatoriul de la dosar, in sensul ca primul capat din cererea de chemare in judecata a ramas fara obiect doar in ceea ce priveste prima teza, cat priveste teza a doua, intimata foloseste insemnele Romtranspetrol si element figurativ, care reprezinta o imitare frauduloasa a marcii “ROMPETROL”, cu element figurativ, atat pe site-ul romtranspetrol.ro. cat si in cele 11 statii de distributie carburanti proprii.

Or, insemnele folosite de intimata sunt similare din punct de vedere verbal, vizual si conceptual, marcii combinate “ROMPETROL”, asa cum s-a motivat punctual prin cererea de chemare in judecata:

  • elementul verbal al marcii ROMPETROL este imitat de elementul verbal al insemnului folosit de parata, ROMRANSPETROL, particula TRANS neavand caracter distinctiv;
  • elementul figurativ al marcii recurentelor, respectiv, craita in culorile galben, portocaliu si rosu, este imitat de elementul figurativ al insemnelor folosite de intimata, respectiv, jumatate de craita in culorile galben si portocaliu.
  • din punct de vedere conceptual, consumatorul mediu, care retine numai imaginea de ansamblu a marcii, fara a avea posibilitatea de a confrunta cele doua semne, va confunda sau, cel putin, va asocia produsele si serviciile oferite de parata cu produsele si serviciile reclamantelor recurente.
  • astfel, prin actele de incalcare a dreptului la marca, se produce o deturnare si inducere in eroare a clientelei recurentelor si, pe cale de consecinta, un prejudiciu iminent si ireparabil, constand in scaderea vanzarilor si a cifrei de afaceri, prejudiciu care este irecuperabil.
  • deturnarea clientilor, care sunt atrasi sa achizitioneze si achizitioneaza produse petroliere a caror calitate nu se ridica la standarde comparabile cu ale produselor recurentelor si caracterul ireversibil al acestei deturnari sunt de natura sa le provoace prejudicii incomensurabile, in contextul in care grupul Rompetrol deruleaza o campanie TV de promovare a produselor si societatilor Rompetrol, care va fi perceputa de clientela deturnata de intimata ca fiind inselatoare;
  • prin utilizarea fara drept a activelor si marcilor recurentei, parata se imbogateste fara justa cauza in dauna intereselor recurentelor.

b). In ceea ce priveste sustinerea intimatei din prima intampinare, potrivit careia insemnele “ROMTRANSPETROL” reprezinta, de fapt, drepturi de proprietate intelectuala dobandite si utilizate in conditiile legii, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte esentiale:

  • Cele doua drepturi ( protectia marcilor detinute de recurente si utilizarea numelui comercial) au izvoare juridice si naturi diferite: numele comercial se dobandeste in temeiul Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, marca in temeiul Legii nr.84/1998. Din acest motiv, simpla existenta a unui nume comercial inregistrat nu exclude conflictul cu marca. Astfel, Registrul Comertului nu are obligatia legala de a examina disponibilitatea numelui comercial in raport cu marcile si, pe cale de consecinta, prevaleaza protectia marcii in conflict cu numele comercial -aspect unanim confirmat in doctrina de specialitate. Chiar daca numele comercial (ca drept de proprietate industriala, in sensul art.8 din Conventia de la Paris la care Romania a aderat la 6 octombrie 1920) este opozabil inregistrarii unei marci, marcile reclamantelor se bucura de anterioritate in raport cu numele comercial “Romtranspetrol”: acest nume comercial a fost inregistrat la data de 03.11.2003, in timp ce marca “ROMPETROL” combinata (cuvant,desen,culori) a fost inregistrata la data de 19.05.2003,

Intimata recunoaste in mod expres pe site-ul sau faptul ca a adoptat acest nume tocmai in scopul de a evidentia apartenenta la grupul ROMPETROL, acest fapt dovedind odata in plus reaua-credinta cu care a actionat intimata, fapt ce aduce atingere conditiei necesare a protejarii unui nume comercial, si anume liceitatea ; Folosirea de catre intimata a numelui comercial “Romtranspetrol: se face in realitate cu titlu de marca – pentru identificarea serviciilor si produselor identice cu cele ale ROMPETROL pe care le comercializeaza iar nu cu titlu de nume comercial. Astfel, “pseudo-dreptul de proprietate intelectuala” invocat de intimata prin intampinare este deviat de la finalitatea sa, constand in exploatarea cu rea-credinta, prin contrafacere, a unei marci intregistrate (ROMPE TROL) si rezultand astfel un abuz de drept. De fapt, asa cum rezulta din cercetarea documentara efectuata de recurente, inregistrata la OSIM sub nr.204207 din data de 20.03.2008, nu numai ca nu exista o marca inregistrata pentru ROMTRANSPETROL S.A, dar nici macar nu exista vreo cerere de inregistrare. Marcile “ROMPETROL” se bucura de notorietate, aspect ce trebuie reluat si subliniat astfel: protectia numelui comercial nu trebuie sa il apropie pe acesta de marca notorie; chiar daca el a fost dobandit in conditiile legii, utilizat in activitatea comerciala, a devenit cunoscut intr-o anumita masura, (inclusiv prin dobandirea unui domeniu de internet), nu trebuie sa puna la indoiala protectia de care se bucura o marca notorie.

Proprietate intelectuala

Dreptul conferit de marca inregistrata este predominant asupra dreptului de nume comercial ;

Intrucat conflictul dintre numele comercial si marca nu e reglementat uniform la nivel international, iar in legea romaneasca, de asemenea, nu exista prevederi exprese, recurentele considera oportun a se raporta la sistemele altor tari, cum ar fi Japonia, stat ce este de asemenea parte la Conventia de la Paris, in care numele comercial nu poate fi inregistrat ca marca de catre un tert fara acordul detinatorului de drept. In ce priveste utilizarea fara drept a marcilor protejate “EFIX”, s-a sustinut prin motivele de recurs ca, din actele depuse de insasi intimata la dosar, rezulta folosirea frauduloasa de catre aceasta in statiile de distributie carburanti. Astfel, la declaratia autentificata prin incheierea B,N.P.A. “Reta Anitei – Ana-Maria Vatavu” nr.5219/24.06.2008, intimata a atasat poze neclare si echivoce, din care insa se poate distinge folosirea frauduloasa a marcilor “EFIX”, fapt valabil pentru fotografiile statiilor de distributie din Vatra Dornei-str, Argestru. Pogorata-Suceava, Gura Humorului-Suceava, Draguseni-Suceava, Botosani- Eminescu si Independentei. In fapt, dupa primirea cererii de chemare in judecata, desi intimata s-a conformat in parte solicitarilor reclamantelor de a inceta utilizarea fara drept a marcilor mentionate, in prezent, in mod fraudulos, aceasta continua sa utilizeze cu bunastiinta marcile “EFIX” care apartin reclamantelor. La data de 30.05.2008, intimata folosea marcile “EFIX” in statiile sale de distributie carburanti din Radauti, Botosani-Independentei, asa cum rezulta din probele constand in pozele depuse de reclamante la dosar. Mai mult, la data de 03.06.2008, marcile “EFIX” erau folosite fraudulos in statiile din Pogorata, Gura Humorului, Grinties si Argestru, asa cum rezulta din fotografiile depuse la dosar, in sustinerea cererii precizatoare.  Intimata foloseste inca in mod fraudulos marca ” ROMPETROL” in unele din statiile de distributie carburanti: Tg. Neamt, Botosani, Radauti. Asa cum rezulta din raportul de constatare intocmit de dr.ing. Stefan Stancescu la data de 06.05.2008 (data care coincide cu data inregistrarii cererii la Tribunalul Bucuresti), elementele de proprietate intelectuala protejate ale reclamantelor au fost identificate pe site-ul romtranspetrol.ro., numai ulterior intimata modificand continutul site-ului, in sensul inlaturarii marcilor “ROMPETROL” . Intimata a recunoscut, in mod indirect, prin Declaratia autentificata prin incheierea B.N.P.A. “Reta Anitei – Ana-Maria Vatavu” nr.5219/24.06.2008 folosirea in statiile de distributie carburanti indicate a marcii “ROMPETROL”. Intimata a anexat la susnumita declaratie prin care administratorul societatii atesta situatia reala, potrivit acesteia, fotografii neclare si echivoce, datate manual cu data de 30.05.2008, pentru statia de distributie Tg. Mures., in conditiile in care, prin probele depuse la dosar, reclamantele au demonstrat prin fotografii datate electronic ca la data de 30.05.2008, intimata inca mai folosea in mod fraudulos marca “ROMPETROL” in statia Tg.Neamt si Radauti. In privinta urgentei, vremelniciei si neprejudecarii fondului, recurentele solicita sa se constate ca cererea indeplineste toate cerintele prevazute de art. 581 si 582 Cp.c., astfel: Urgenta se justifica prin faptul ca reclamantele au suferit si sufera un prejudiciu considerabil: au pierdut si sunt in pericol sa piarda o buna parte a clientelei pentru produsele carburanti pentru autovehicule, urmare a manoperelor dolosive ale intimatei, care foloseste fara drept marcile acestora si insemne similare marcii notorii ROMPETROL”TM . Astfel, prin actele de incalcare a dreptului la marca, se produce o deturnare si inducere in eroare a clientelei si, pe cale de consecinta, un prejudiciu iminent si ireparabil, constand in scaderea vanzarilor si a cifrei de afaceri, prejudiciu care este irecuperabil. Deturnarea clientilor, care sunt atrasi sa achizitioneze si achizitioneaza produse petroliere a caror calitate nu se ridica la standarde comparabile cu ale produselor reclamantelor si caracterul ireversibil al acestei detunari sunt de natura sa le provoace acestora prejudicii incomensurabile.. Urgenta este justificata si de faptul ca intimata, prin utilizarea fara drept a activelor si marcilor recurentelor, nu face decat sa se imbogatesca fara justa cauza in dauna intereselor acestora. In ceea ce priveste caracterul vremelnic al masurii, aceasta urmeaza sa isi produca efectele pana la solutionarea in mod definitiv si irevocabil a cauzei pe fond, fiind facuta dovada ca societatile petente au investit instanta de judecata cu o cerere care sa conduca la solutionarea pe fond a cauzei. Sub aspectul neprejudecarii fondului, aparenta de drept este in favoarea reclamantelor, in calitate de titulare ale drepturilor incalcate, iar interesul acestora pentru mentinerea acestei stari de drept este legitim.

PROPRIETATE INTELECTUALA PRIVIND FRANCIZA

In priveste modul de solutionare a cererii de obligare la daune cominatorii, recurentele au sustinut ca se justifica admiterea acesteia, avand in vedere caracterul iremediabil si grav al prejudiciului comercial si de imagine provocat, precum si in considerarea relei-credinte de care intimata da dovada in executarea obligatiilor sale legale de abtinere de la incalcarea drepturilor de proprietate industriala, desi a fost notificata sa inceteze utilizarea fara drept a marcilor care nu ii apartin. Intimata patrata a formulat intampinare prin care a sustinut caracterul nefondat al recursului. In ce priveste insemnele RomTransPetrol folosite de catre reclamanta, intimata a sustinut ca acestea reprezinta drepturi de proprietate intelectuala detinute de ea conform legii si de care recurenta a avut cunostinta inca de la inceput, fara a le contesta. Numele comercial sub care fiinteaza a fost dobandit in temeiul Legii nr. 31/1990, potrivit certificatului de inregistrare emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Botosani la data de19.11.2003. Contractele de franciza nr. 136/2005 si nr. 434/2005 au fost incheiate cu recurentele sub denumirea comerciala pe care o purta si la acea data intimata. Tot astfel, a sustinut intimata, a dobandit in mod legal si numele de domeniu romtranspetrol.ro, potrivit contractului incheiat in anul 2007, corespondenta purtata intre societati efectuandu-se pe acest nume de domeniu. Contrar sustinerilor din motivele de recurs, intimata a negat utilizarea marcilor EFIX si ROMPETROL, facand referire la declaratia notariala insotita de planse fotografice, data de administratorul societatii. Dreptul de utilizare a marcii EFIX a fost dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare de produse petroliere, fiind denumirea comerciala a produsului benzina si motorina. In contractele de franciza, reziliate, nu se face nici o mentiune cu privire la inlaturarea acestei marci. In cadrul propriilor benzinarii, a sustinut intimata, a vandut produse cumparate de la ROMPETROL care a incheiat contract de furnizare produse petroliere cu SC Trans Hidro Construct SRL Botosani, nr. 118/29.08.2008, care la randul sau a incheiat cu intimata contractul de aprovizionare carburanti avand nr. 2741/1.09.2008, imprejurare in raport de care, in cateva statii, aparea pe totemul de reclama al produselor si de mentionare a preturilor si etichetele marcii EFIX, asa cum au fost configurate de catre ROMPETROL si cum erau obligati sa le utilizeze, atata vreme cat cumparau carburanti furnizati de de acelasi grup de firme. Imaginea ROMPETROL nu a fost cu nimic prejudiciata prin afisarea in loc vizibil a marcii EFIX, cata vreme aceasta atesta tipul de produs petrolier vandut in statia respectiva. Ulterior formularii cererii precizatoare, intimata sustine ca s-a conformat, inlaturand si aceasta marca. Tribunalul a retinut in mod corect ca probele depuse de reclamante nu sunt concludente si utile, nefacand dovada uilizarii marcilor ROMPETROL, FILL&GO, PARTENER ROMPETROL si EFIX, marci pe care de fapt parata nu le mai utilizeaza. In privinta conditiilor de admisibilitate a ordonantei presedintiale, intimata a sustinut ca cererea reclamatelor nu indeplineste nici una din cele trei conditii: urgenta, vremelnicia si neprejudecarea fondului. Sub aspectul urgentei, in prezent nu utilizeaza in nici un mod marcile recurentelor, iar denumirea RomTransPetrol este protejata in conditiile legii ca nume comercial si domeniu de internet Aspectele legate de similaritatea marcii ROMPETROL cu denumirea comerciala a intimatei -RomTransPetrol, de existenta riscului de confuzie si de asociere a acestora si al conflictului de drepturi de proprietate intelectuala repezinta fondul principal al cauzei deduse judecatii in dosarul nr. 16597/3/2008. In ce priveste conditia vremelniciei masurii luate pe cale de ordonanta, nici aceasta nu este indeplinita, deoarece situatia de fapt se refera la doua drepturi de proprietate intelectuala care coexista in mod legal, deopotriva protejate. In ce priveste cerinta de neprejudecare a fondului, se impune a fi avut in vedere ce ar presupune judecata asupra fondului, ori din cererea de chemare in judecata ce formeaza obiectului dosarului anterior mentionat rezulta ca acesta are, in extenso, acelasi obiect. In recurs, recurentele au mai depus la dosarul cauzei fotografii ale unor statii de distributie, sustinand si cu aceasta ocazie continuarea utilizarii de catre intimata a marcilor, contrar afirmatiilor acesteia din intampinare si celor retinute prin sentinta recurata. Aceste fotografii au fost contestate de catre intimata, care a depus la dosarul cauzei o noua declaratie autentificata, a administratorului, prin care acesta declara ca in prezent in intreaga retea de benzinarii ROMTRANSPETROL nu sunt utilizate nici una din marcile cu privire la care poarta litigiul, inscrisurile depuse de recurente la termenul din 23.10.2008 fiind apreciate ca reflectand situatii anterioare ce nu corespund realitatii. Analizand actele si lucrarile dosarului, avand in vedere motivele de recurs si sustinerile intimatei formulate prin intampinare si notele scrise depuse la dosarul cauzei, Curtea constata ca recursul este fondat, in limita celor ce urmeaza: Astfel cum in mod corect a sustinut intimata, ambele societati, atat recurenta cat si intimata sunt titulare ale unor drepturi de proprietate care, chiar daca sunt diferite din perspectiva naturii lor, sunt deopotriva protejate, fara ca intre ele sa poata fi facuta o distinctie suficient de semnificativa, menita sa conduca, in cadrul acestei proceduri sumare, la aprecieri tinand de prioritati in timp sau legale. Apararea dreptului de proprietate pe calea sumara a ordonantei presedintiale, conceputa ca remediu rapid si eficient care sa aiba ca efect incetarea actelor de folosinta nejustificata, de catre terti, a marcilor, desenelor industriale, etc, nu poate fi conceputa a se aplica in situatia unor drepturi care coexista simultan si a caror analiza se impune a fi facuta in procedura de drept comun. Aceasta premisa este valabila inclusiv in ce priveste apararea dreptului asupra unei marci notorii, sustinere a recurentelor reclamante care urmeaza a fi verificata de catre instanta chemata sa solutioneze fondul dreptului, notorietatea fiind necesar a fi dovedita, la randul sau, prin mijloace procesuale specifice. Tot astfel, sustinerea recurentelor potrivit careia folosirea de catre intimata a numelui comercial Romtranspetrol se face in realitate cu titlu de marca, pentru identificarea serviciilor si produselor identice cu cele ale ROMPETROL pe care le comercializeaza si nu cu titlu de nume comercial nu intruneste, din perspectiva analizei pe care o presupune, cerinta neprejudecarii fondului, impusa de dispozitiile art. 581 Cod procedura civila. Cum conditiile de admisibilitate a cererii de ordonanta presedintiala se impun a fi intrunite cumulativ, in mod corect a apreciat prima instanta ca cererea este in esenta neintemeiata, cu referire atat la folosirea insemnelor ROMTRANSPETROL – nume comercial si sigla a acestei societati, cum de altfel si la site-ul purtand aceeasi denumire si care apare sub aceeasi sigla.

Proprietate intelectuala

2/3. Motivele de recurs cuprinse la pct. 2 si 3 sunt fondate.

Probele administrate inclusiv in faza de solutionare a recursului, respectiv fotografii datate in mod electronic din 20 si 21 octombrie 2008, ulterior declararii recursului analizat, atesta in mod incontestabil utilizarea in continuare de catre parata intimata a marcii individuale combinate figurative EFIX, inregistrata pe numele recurentei ROMPETROL DOWNSTREAM SRL, avand culori revendicate rosu si maro si aflata in perioada de protectie legala, potrivit actelor aflate la filele 209 si urm. din dosarul de fond. Apararile paratei intimate formulate in legatura cu aceste fotografii vor fi inlaturate ca neconcludente, deoarece, pe de o parte, aceasta a sustinut ca fotografiile nu corespund statiilor reale de distributie, iar pe de alta parte, faptul ca desi este reala existenta in continuare, pe totemurile afisate in statiile de distributie, aceasta se datoreaza unei imposibilitati, de fapt, de acoperire a marcii respective cu autocolant. Realitatea obiectiva ce se dezvaluie prin aceste fotografii nu tine neaparat de una sau alta din statiile de distributie ci de existenta insasi a unor statii de distributie aflate in administrarea paratei, in care sa se mai regaseasca, la acest moment, insemne purtand marcile reclamantelor recurente, desi conventia dintre parti a prevazut orice incetare a utilizarii acestora. Faptul ca autocolantul ce a fost aplicat nu a condus la obtinerea rezultatului scontat, de a acoperi in intregime marca utilizata fara justificare de catre parata reprezinta deasemenea un aspect de fapt ce nu poate conduce la o alta concluzie decat cea dedusa din continuarea utilizari marcii, fara a avea o justificare reala. Tot astfel, fotografiile prezentate releva continuarea utilizarii de catre parata intimata a marcii ROMPETROL aflata in proprietatea recurentei SC ROMPETROL SA, Curtea neputand lua in considerare apararea paratei tinand de imposibilitatea tehnica de acoperire intr-un mod satisfacator a vechilor insemne continand aceasta marca aflate pe pompele de distributie achizitionate de la recurenta proprietara. Clauzele inscrise in contractul de franciza incheiat cu recurenta ROMPETROL DOWNSTREAM SRL au prevazut incetarea utilizarii marcilor simultan incetarii raporturilor de parteneriat, astfel cum rezulta din pct. 15 (ii) din contract(fila 42), aceasta fiind aparenta in drept avuta in vedere in analiza cererii de ordonanta presedintiala de fata, in conditiile in care nu este negata insasi aceasta incetare a contractului. Declaratia pe proprie raspundere pe care administratorul societatii intimate a dat-o din proprie initiativa, in forma autentica, in dovedirea faptului negativ al neutilizarii marcilor aflate in discutie este contrazisa prin faptele pozitive dovedite de catre recurente, probele administrate in cauza indeplinind caracterul de a fi rezonabil accesibile si suficiente pentru dovedirea acestei situatii de incalcare de drepturilor asupra marcilor analizate, astfel cum prevad dispozitiile art. 5 alin./1 din OUG nr. 100/2004, ce constituie actul normativ special menit sa asigure respectarea drepturilor de proprietate industriala si care este aplicabil in cauza, chiar daca recurentele nu s-au referit la acesta in mod special, ca temei de drept al cererii de chemare in judecata.  In ce priveste indeplinirea conditiilor prevazute de art. 581 Cod procedura civila, de urgenta, neprejudecarea fondului si caracterul vremelnic al masurilor pretinse pe aceasta cale, Curtea apreciaza ca aceste conditii sunt indeplinite in cauza, in ce priveste interzicerea folosirii de catre parata intimata a marcilor ROMPETROL si EFIX, apararile acesteia urmand a fi inlaturate ca nefondate. In materia marcilor si indicatiilor geografice, prevederile art. 88 alin. 1 raportat la art. 87 alin. 1 si 2 din Legea nr. 84/1998 statueaza in mod expres asupra admisibilitatii cererii de ordonanta presedintiala pentru incetarea actelor de incalcare a drepturilor cu privire la marci si indicatii geografice. Premisa de la care se porneste in cercetarea admisibilitatii ordonantei presedintiale este justificarea de catre reclamant a aparentei dreptului sau de proprietate industriala. Indiferent daca uzeaza de calea dreptului comun (caz in care se pune in discutie insusi fondul dreptului) ori de calea ordonantei presedintiale, titularul unui drept solicita protectia dreptului respectiv. Contestarea in justitie de catre reclamant a titlului pe care l-ar invoca paratul, pentru a obtine protectia unui drept de proprietate industriala impotriva reclamantului, nu justifica aparenta vreunui drept in favoarea reclamantului, in virtutea caruia sa obtina masura temporara solicitata, aspect in raport de care s-a si apreciat anterior asupra limitelor in cadrul carora va fi admis recursul. Conditia de admisibilitate a urgentei este considerata indeplinita ori de cate ori masura vremelnica se solicita a fi dispusa pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari. Conditia urgentei este indeplinita in aceasta materie, sub aspectul pagubirii dreptului prin intarziere, data fiind natura actelor de incalcare a dreptului de proprietate industriala: acte cu executare succesiva, de natura comerciala, ce presupun o reactie din partea consumatorului de produse sau servicii care implica un astfel de drept. Prin urmare, prejudiciile in aceasta materie nu sunt susceptibile de reparare integrala prin echivalent (despagubiri) si sunt de regula, viitoare, dar certe (iminente), iar efectele incalcarii sunt susceptibile de amplificare prin trecerea timpului. In ceea ce priveste cea de a doua conditie legala alternativa, paguba iminenta si ireparabila este indisolubil legata de dreptul de proprietate industriala a carui aparenta trebuie justificata. In aceasta materie, motivarea urgentei este una implicita si echivaleaza cu constatarea savarsirii de catre parat a actelor sau faptelor abuzive, de incalcare a drepturilor de proprietate industriala a caror aparenta este justificata de catre reclamant. Caracterul abuziv al actelor sau faptelor savarsite de catre parat face necesara protectia dreptului de proprietate industriala incalcat, a carui aparenta opereaza in favoarea reclamantului, pe calea ordonantei presedintiale, cale pe care obtine o protectie eficienta fata de cererea de drept comun, cat timp prejudiciul se amplifica prin trecerea timpului, datorita executarii succesive a actelor de incalcare. Vremelnicia masurii ce urmeaza a fi dispusa in cauza este o conditie indeplinita, cata vreme reclamantele recurente au facut dovada existentei pe rol a dosarului al carui obiect, similar celui din cauza de fata, este dedus judecatii pe calea dreptului comun. Prin urmare, efectele hotararii judecatoresti prezente se vor mentine pana la judecata definitiva asupra fondului dreptului, aspect in raport de care se analizeaza vremelnicia si aceasta independent de vreo mentiune care s-ar face in cuprinsul hotararii. In ce priveste conditia de neprejudecare a fondului, aparenta de drept este in favoarea reclamantelor recurente, in limitele respectarii de catre parata a dreptului de proprietate industriala asupra marcilor ROMPETROL si EFIX, acestea fiind titulare ale dreptului absolut asupra celor doua marci, drept a carui utilizare de catre parata, in baza contractelor de franciza ce i-au permis aceasta, a incetat odata cu incetarea necontestata a contractelor si potrivit clauzelor cuprinse in acestea, privite tot din perspectiva aparentei de drept. In ce priveste cererea de obligare a paratei la plata daunelor cominatorii, ca cerere accesorie ce se impune a fi solutionata in raport de solutia data cererii principale, Curtea apreciaza ca sustinerile reclamantelor recurente nu pot fi primite, avand in vedere dispozitiile art. 5803 Cod procedura civila, in forma actuala, care prevad posibilitatea creditorului de a solicita obligarea debitorului la plata daunelor intense, respectiv, prejudiciul suferit de creditor in cazul in care debitorul nu isi executa obligatia de a face sau a nu face, cuprinsa intr-un titlu executoriu. In aceste conditii, atat timp cat legea prevede in mod expres o procedura prin care creditorul poate obtine repararea prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii obligatiei de a face sau a nu face, nu se mai justifica sub nici o forma acordarea daunelor cominatorii. Acestea, in esenta, nu pot fi executate silit, ci este necesar un nou proces prin care sa fie transformate in daune compensatorii, adica un proces in care sa se stabileasca prejudiciul suferit ca urmare a neexecutarii obligatiei. Mai mult, art. 5803 alin. 5 Cod procedura civila prevede ca pentru neexecutarea obligatiilor prevazute in prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii. Chiar daca acest text legal este inclus in cuprinsul Codului de procedura civila la materia executarii silite a obligatiilor de a face sau a nu face, Curtea apreciaza ca aceleasi ratiuni impun ca aceasta institutie a daunelor cominatorii sa nu mai fie justificata nici la momentul emiterii titlului executoriu, ce contine o obligatie de a face sau a nu face . Din aceasta perspectiva, Curtea apreciaza ca intentia legiuitorului nu a fost in sensul de a suprima posibilitatea doar in procedura executarii silite, ci si in procedura anterioara acesteia, respectiv faza de judecata finalizata cu emiterea titlului executoriu. Aceasta, in conditiile in care, din totdeauna si unanim, institutia daunelor cominatorii a fost justificata tocmai pentru a face posibila executarea silita a acestor tipuri de obligatii. Avand in vedere aceste considerente, in temeiul art. 3041 Cod procedura civila care a permis analiza cauzei sub toate aspectele, Curtea urmeaza ca in baza art. 312 alin.1 si 3 Cod procedura civila sa admita recursul declarat in cauza, dispunand modificarea in parte a deciziei, in sensul admiterii in parte a cererii de ordonanta presedintiala. Se va dispune in consecinta, interzicerea folosirii de catre parata in activitatea sa comerciala a marcilor combinate cu elemente figurative ROMPETROL si EFIX apartinandu-i reclamantei, pana la solutionarea irevocabila a unei actiuni in contrafacerea acestor marci potrivit dreptului comun.

 Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei. In baza art. 274 Cod procedura civila va fi obligata intimata la suportarea cheltuielilor de judecata, respectiv 17, 60 lei in recurs si 30,60 lei la judecata in fond.

Sursa: portal.just.ro

Cum îmi pot proteja drepturile de proprietate intelectuala?

Vă puteți proteja proprietatea intelectuală cu ajutorul drepturilor stabilite de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI). Forma de protecție depinde de tipul de proprietate intelectuală:

  • brevetele – vă permit să împiedicați părțile terțe să fabrice, să utilizeze sau să vândă invenția dumneavoastră pe o anumită perioadă de timp, în funcție de tipul de invenție
  • mărcile înregistrate – protejează numele produsului, împiedicând alte companii să vândă un produs cu aceeași denumire
  • drepturile de autor – vă permit să controlați producția, distribuția, difuzarea sau reprezentarea publică a operei dumneavoastră. Drepturile de autor se acordă automat, fără să fie necesară înregistrarea oficială. Puteți folosi imediat simbolul drepturilor de autor (©).

Drepturile de proprietate intelectuală sunt protejate mai ales de legislațiile naționale și mai puțin de legislația UE.Puteți face economie de timp și bani protejându-vă dreptul de  proprietate intelectuală la nivelul UE.

Franciza – Proprietate Intelectuala
FRANCIZA

CONTRACT DE FRANCIZA OBLIGATIA DE A FACE

0
CONTRACT-DE-FRANCIZA

Contract de franciza – obligatia de a face

JURISPRUDENTA FRANCIZA | CONTRACT DE FRANCIZA

Contract de franciza este un contract consensual, sinalagmatic, cu executare succesivă, intuitu personae și de adeziune. Franciza este un contract sinalagmatic, pentru că ambele părți se obligă și urmăresc obținerea de avantaje reciproce; francizorul să-și extindă rețeaua de franciza și să încaseze redevențele, beneficiarul să exploateze conceptul de afacere al francizorului, în vederea realizării de profit. Contract de franciză este cu executare succesivă, deoarece exploatarea elementelor ce se transmit în temeiul francizei are loc pe o anumită perioadă de timp. Reglementările operațiunilor de franciză consacră principiul potrivit căruia durata contractului va fi fixată astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investițiilor specifice francizei (art. 6 din O.G. nr. 52/1997).

Decizia nr. 131 din 25-feb-2010 obligatia de a face

C U R T E A

Prin cererea inregistrata pe rolul TMB reclamanta a chemat in judecata parata, sub sancsiunea de daune cominatorii, si anume:

  • sa prezinte reclamantei situatiile financiare lunare din care rezulta cifra de afaceri, in vederea calcularii redeventei datorate;
  • sa inceteze folosirea siglei “G” ca emblema la intrarea in cafeneaua din B, la respectiva cafenea;
  • sa remedieze defectiunile la reclama luminoasa “U. D.”;
  • sa foloseasca servetele personalizate “U. D.”;
  • sa comercializeze produsele agreate de reclamanta conform contractului si care au fost gasite lipsa la vanzare in momentul controlului;
  • sa opreasca comercializarea altor tipuri de ceaiuri decat cele aprobate de francizor.

In motivarea cererii reclamanta a aratat ca parata nu si-a respectat obligatiile din baza contractului de franciza.

Aspect pe care l-a constatat cu ocazia unui control efectuat la sediul societatii parate, cand s-a incheiat un proces verbal pe care reprezentantul paratei a refuzat sa-l semneze. Ulterior, respectiv printr-o notificare, a fost somata sa respecte prevederile contractuale si sa remedieze neregulile constatate.

Parata i-a imputat reclamantei nerespectarea obligariilor iar ulterior a anuntat rezilierea intempestiva a contractului incheiat de parti.

La data de 18.04.2008 societatea parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca neintemeiata, iar pe cale de cerere – reconventionala, a solicitat instantei sa constate intervenita rezilierea contractului de franciza nr.1/11.04.2006.

In motivare, a aratat ca reclamanta-parata si-a incalcat urmatoarele obligatii:

  • nu a pus la dispozitia francizatului, nici la 2 ani dupa semnare contractului, manualul de operare a francizei, prevazut la art.2.2 lit. A raportat la art.15.2 din contract;
  • nu a acordat francizatului cursurile gratuite de training de instruire, in conditiile art.3.2 lit.c si d din contract;
  • nu a acordat francizatului asistenta pentru organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii, conform art.3.2 lit.c ?i art.4.1 lit.h din contract;
  • nu a respectat obligatiile prevazute de art.4.1 lit.g, care stabileau posibilitatea francizatului de a uza de toate serviciile, facilitatile si drepturile pe care francizorul le adopta la nivelul retelei U. D.

In urma analizarii probatoriilor administrate in cauza, T r i b u n a l u l B u c u r e s t i , prin sentinta comerciala a admis in parte cererea principala. A obligat parata reclamanta sa prezinte reclamantei parate situatii financiare anuale aferente perioadei mai 2007 – mai 2008 inclusiv.

Prin aceeasi sentinta a fost respinsa ca neintemeiata cererea reconventionala

Pentru a hotari astfel, prima instanta a apreciat faptul ca cererea reconventionala este neintemeiata deoarece notificarea cuprinde declaratia francizatului de reziliere a contractului prin actionarea pactului comisoriu prevazut la articolul 11.1 din contract.

Prima instanta a mai retinut ca ulterior datei, prin inlocuirea de catre francizat a firmei cu firma, parata reclamanta a incalcat in mod culpabil obligatia esentiala prevazuta la articolul 4.2. litera g din contractul de franciza.

Astfel ca nu mai poate invoca rezilierea din culpa partii adverse. In ceea ce priveste cererea principala, judecatorul fondului a retinut ca desi reclamanta parata a solicitat obligarea francizatului de a-si executa in continuare obligatiile asumate prin contract.

A incalcat in mod grav drepturile acestuia, prevazute la art.3.2 lit.a raportat la art.2.2 lit.c din contract. Respectiv dreptul de a desfasura sub marca “.U. D.”, in cadrul zonei de exclusivitate acordate.

Activitatea de organizare si operare a unei cafenele, beneficiind de sistemul francizorului, astfel ca este in situatia in care, desi nu si-a executat propriile obligatii.

Prima instanta a apreciat ca este intemeiata cererea reclamantei parate de prezentare a situatiilor financiare lunare. Avand in vedere prevederile articolului 4.2. litera I din contract din care rezulta cifra de afaceri inregistrata in vederea calcularii redeventelor datorate.

Obligatie pe care a apreciat-o ca s-a mentinut pana la momentul in care reclamanta parata a impiedicat continuarea francizei.  Prin deschiderea unei cafenele langa locatia societatii parate.

Impotriva sentintei comerciale anterior mentionata a declarat apel, in termen legal reclamanta parata, cauza fiind inregistrata pe rolul Curtii de A P E L.  In motivarea apelului, apelanta a aratat faptul ca hotararea primei instante, este contradictorie.  Intrucat desi s-a respins cererea paratei  reclamante de reziliere a contractului.

Constatandu-se implicit respectarea de catre apelanta a obligatiilor, a fost respinsa si cererea acesteia de obligare a paratei – reclamante la indeplinirea solicitarilor cuprinse in cererea introductiva, fara a se analiza respectarea obligatiilor de catre parata. A mai aratat apelanta ca este gresita aprecierea instantei care retine ca desi din pricina atitudinii partilor nu mai este posibila continuarea contractului de franciza.

Nu o obliga pe parata la respectarea obligatiilor, ceea ce echivaleaza cu o lipsire de efecte a contractului de franciza. In ceea ce priveste obligatiile a caror indeplinire de catre parata reclamanta a solicitat instantei sa dispuna.  Apelanta a aratat ca “in privinta folosirii emblemei “G” parata a recunoscut ca a incalcat articolul 4.2. litera g din contract. In ceea ce priveste solicitarea remedierii defectiunilor la reclama luminoasa instanta nu s-a pronuntat, desi era evidenta culpa paratei intimate.

In privinta obligatiilor privind folosirea servetelor personalizate, oprirea comercializarii altor tipuri de ceaiuri decat cele aprobate de francizor, precum si obligaeia comercializarii produselor agreate de acesta. Apelanta a aratat ca instanta de fond nu s-a pronuntat ceea ce in final face ca solutia de respingere a cererii de reziliere a contractului sa fie una pur formala.

La data de, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, raspunzand punctual criticilor formulate de apelanta reclamanta, pe care le-a apreciat ca neintemeiate. Din punct de vedere argumentativ, cat si din punct de vedere al probatoriului administrat in cauza.

Examinand sentinta apelata, prin prisma criticilor formulate, in raport de dispozitiile legale ce au incidenta in solutionarea cauzei, Curtea a constatat ca apelul este nefondat avand in vedere urmatoarele considerente:

  • Apelanta sustine intr-o prima critica ca hotararea fondului contine dispozitii contradictorii intrucat, desi s-a respins cererea paratei – reclamante de reziliere a contractului de franciza, aceasta nu a fost obligata la indeplinirea obligatiilor contractuale.

JURISPRUDENTA CONTRACTUL DE FRANCIZA

Curtea apreciaza aceasta critica ca nefondata deoarece prima instanta in mod judicios a analizat pretentiile obiect al cauzei dedusa judecatii.

Si a stabilit ca a fost investita reconventional cu o cerere de reziliere conventionala a contractului. Intemeiata pe un pact comisoriu de gradul III, potrivit articolului 11.1 din contract.

In mod just, s-a apreciat de judecatorul fondului ca rezilierea conventionala nu a operat. Intrucat acest pact comisoriu era aplicabil numai in cazul neexecutarii obligatiilor francizatului. Nu si in cazul neindeplinirii de catre francizor, pentru a putea fi opus de intimata – parata – reclamanta.

Prin urmare, este gresita sustinerea apelantei potrivit careia prin respingerea cererii de reziliere, in mod implicit instanta a constatat ca apelanta si-a indeplinit obligatiile contractuale.

Un astfel de rationament ar fi fost valabil in cazul in care instanta era investita cu o cerere de reziliere judiciara, potrivit prevederilor articolului 1021 Cod civil. Apelanta sustine nefondat si ca prima instanta nu a analizat indeplinirea obligatiilor de catre societatea intimata.

Intrucat hotararea apelata cuprinde considerentele pentru care s-a apreciat ca nici ulterior datei parata reclamanta nu poate invoca rezilierea contactului.

Aratandu-se ca a incalcat obligatia prevazuta de articolul 4.2. litera g, astfel ca nu mai poate invoca rezilierea din culpa paratei adverse.

In ceea ce priveste critica referitoare la lipsirea de efecte a contractului de franciza, cat timp intimata nu a fost obligata la indeplinirea obligatiilor.

Curtea arata ca in mod intemeiat prima instanta a constatat ca apelanta nu poate pretinde intimatei indeplinirea obligatiilor contractuale.

Rezultand din probatoriul administrat ca nu a mai respectat dreptul francizatului de a desfasura activitatea sub marca “U. D.” in cadrul zonei de exclusivitate acordate prin contract.

Intrucat specific contractelor sinalagmatice, nu este si contractul de franciza incheiat de parti nr. 1/11.04.2006, este reciprocitatea si interdependenta obligatiilor partilor. Cata vreme partile nu au convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce. Inseamna ca simultaneitatea executarii obligatiilor este o conditie esentiala de invocare a exceptiei de neexecutare.

Instanta de fond, determina o suspendare a executarii obligatiilor intimatei pana la momentul in care apelanta isi va indeplini obligatiile.

In ceea ce priveste critica apelantei privind nepronuntarea instantei de fond referitor la obligatia de inlocuire a siglei.

Folosirea servetelelor personalizate, comercializarea produselor agreate de apelanta si oprirea comercializarii altor tipuri de ceaiuri decat cele aprobate de furnizor. Curtea arataa ca judecatorul fondului, printr-un considerent comun a raspuns tuturor acestor capete de cerere. Atunci cand a aratat ca incalcand grav drepturile francizatului.

 Prin neexecutarea propriilor obligatii, nu poate pretinde celeilalte parti sa si le execute pe cele ale sale. Avand in vedere cele ce preced, Curtea a respins apelul reclamantei  parate in baza dispozitiilor articolului 296 Cod procedura civila. Iar hotararea apelata a fost mentinuta in totalitate. Instanta va lua act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamanta, impotriva sentintei comerciale, pronuntata de TMB.

Ia act ca intimata nu solicita cheltuieli de judecata. Cu recurs in 15 zile de la comunicare.Pronuntata in sedinta publica azi 25.02.2010.

Sursa: portal.just.ro

Contractul de franciza – obligatia de a face

FRANCIZA

CREAREA UNUI BRAND DEZBATE VALORILE SI COMPETENTELE

0
logo Brand procesul de caracterizare a identitati

Brand procesul de caracterizare a identitati

Brand – constituie elementul cheie în procesul de dezvoltare al unei companii, de aceea este important ca acesta să fie utilizat efectiv în procesul de vânzări. Un brand este, prin urmare, una dintre cele mai valoroase elemente într-o temă de publicitate. Arta de a crea și de a menține un brand este numit management de brand și e nevoie de o muncă colosală pentru a obține rezultatele dorite.

Doresti sa creezi un brand eficient, este momentul sa treci la actiune si sa demarezi procesul de caracterizare a identitatii de brand. Inainte de a te apuca de treaba, decide cine va conduce acest proces – poti fii tu sau o alta persoana din organizatie care detine competentele necesare transformarii brandului intr-un campion.

De asemenea, in cazul in care exista un buget disponibil, se poate apela si la varianta subcontractarii unei agentii specializate care sa gestioneze intreg procesul.

Brand Franciza Franchise Francize Romania

DEZBATE VALORILE SI COMPETENTELE CHEIE ALE BRANDULUI IMPREUNĂ CU ANGAJATII SI CLIENTII.

Aminteste-ti! – ceea ce tu crezi despre afacerea ta nu coincide intotdeauna cu perceptia stakeholderilor. Pentru a se bucura de credibilitate, brandul trebuie sa reflecte aceasta parere.

Consemneaza valorile si competentele agreate si ai grija ca acestea sa nu intre in conflict cu statutul brandului. De exemplu, daca ai convenit impreuna cu angajatii ca afacerea ta este sinonima cu „calitate inalta” iar cercetarile efectuate asupra statutului brandului indica aprecierea clienti lor ca fiind „ieftina si amuzanta”, brandul tau este din start afectat. Concentreaza-te doar asupra zonelor care se suprapun – acestea formeaza baza brandului tau. Daca ai parcurs toate aceste aspecte legate de competente si valori cheie, calitatea perceputa si teritoriul brandului, poti sa treci la faza a doua, respectiv la crearea brandului.

Alegerea numelui potrivit pentru brand

Numele brandului este unul dintre atuurile cele mai importante, fiind fundamental pentru piata. Denumirile reusite de branduri au urmatoarele caracteristici:

  • sunt emotionale;
  • au memorabilitate;
  • au personalitate;
  • spun o poveste;
  • ofera posibilitatea unei interactiuni.
Exista doua reguli care trebuie respectate atunci cand creezi o denumire:

Fii original!  Nu te limita exclusiv la cuvinte reale, joaca-te cu ele. Un nume inventat, care aparent nu are niciun sens, poate deveni un nume perfect legitim. Conditia esentiala este ca acesta sa transmita ceva despre afacerea ta. Vei putea avea surpiza sa descoperi ca un nume inventat este mai usor de inregistrat si de protejat – cu siguranta un mare plus!

Evita numele generice sau pe cele greu de pronuntat. Ele te vor determina doar sa investesti mai mult efort in procesul de constructie a brandului. Acestea nu au radacini puternice si, cel mai probabil, se vor ineca intr-o mare de afaceri similare. A fi descriptiv (in opoztiie cu a fi generic) reprezinta o alternativa demna de luat in calcul in creionarea unei denumiri, mai ales in situatia in care nu dispui de un buget generos. De indata ce am gasit numele de marca potrivit este recomandabil sa-i verificam autenticitatea si sa demaram procedurile legale de inregistrare la institutiile specializate (OSIM, WIPO) care ne vor ajuta sa-l securizam impreuna cu celelalte elemente sau simboluri ale brandului cum ar fi, de exemplu, cazul log

FRANCIZA