FRANCIZA STUDIUL DE FEZABILITATE

Studiul de fezabilitate analizeaza viabilitatea unei idei de afaceri in franciza, subliniind problemele potentiale si incercand sa ofere un raspuns cat mai obiectiv la întrebarea. „Ar trebui implementat acest proiect?” Daca un intreprinzator realizeaza ca franciza nu este viabila in nici un scenariu, acesta va economisi resurse importante daca va renunta la respectiva idee.

Studiul de fezabilitate arata cum ar opera afacerea luand in calcul un anumit set de ipoteze privind tehnica si tehnologia folosite (cladiri, echipamente, procesul de productie etc.), piata si aspectele financiare.

Realizarea unui studiu de fezabilitate presupune cunostinte solide in domeniul tehnic si financiar. Pentru aceste motive, in majoritatea cazurilor, studiile sunt realizate de consultanti din exteriorul firmei. Un studiu de fezabilitate este de obicei realizat dupa ce persoanele implicate in proiect au identificat mai multe alternative pentru implementarea ideii de afaceri. In acest context, prin realizarea unui studiu de fezabilitate, numarul alternativelor este de obicei rapid diminuat. In timpul procesului de realizare a studiului pot fi investigate mai multe modalitati de organizare a afacerii si de poziţionare a produsului pe piata, urmand ca scenariile viabile sa fie riguros analizate pentru a se lua o decizie finala.

Studiul de fezabilitate instrument pentru evaluarea oportunitatilor economice

Structura studiului de fezabilitate este, de regula, urmatoarea:

  • descrierea afacerii,
  • analiza fezabilităţii comerciale,
  • analiza fezabilitatii tehnice,
  • analiza fezabilitatii financiare,
  • analiza fezabilitatii organizationale si concluzii.

Termenul de ” studiu de fezabilitate” este destul de des utilizat eronat, in special de catre furnizorii de echipament sau tehnologie. Pentru studii ale caror scop este achizitia unui echipament sau selectia unei tehnologii.

Astfel de studii pot fi considerate numai studii tehnice sau cel mult studii-suport. Intreprinzatorul este persoana care identifica o oportunitate de profit si isi asuma riscul fructificarii acesteia prin initierea unei activitati noi. In care se implica nemijlocit si pentru dezvoltarea careia face apel la resurse proprii şi atrase.

Studiul de fezabilitate instrument pentru evaluarea oportunitatilor economice

Rogoff si Lee (Academy of Entrepreneurship Journal, Vol. 1, Number 2, Fall 1996) identifica trei tipuri dei ntreprinzatori: creatorii, mostenitorii si administratorii.

  • Creatorii – intreprinzatori care au initiat o afacere cu visul de a crea un produs sau serviciu nou. Creatorii se considera adevaratii intreprinzatori, pe deplin satisfacuti de afacerea pe care o conduc. Ei nu sunt motivati de recompense financiare, nici nu considera ca activitatea in care se implica comporta riscuri mari, datorita credintei in propria viziune.
  • Mostenitorii – intreprinzatori care au mostenit o afacere de la un membru al familiei sau care au intrat in afaceri printr-o conexiune familiala. Sunt mai putin preocupati de crearea de noi produse. De asemenea, ei sunt mai putin orienti spre crestere si mai putin hotarati sa aduca o contributie in societate, urmarind castigul financiar imediat.
  • Administratorii – intreprinzatori care cumpara o afacere sau o franciza, motivati de obiective financiare, lipsa altor optiuni sau de dorinta de a minimiza riscul, alegand formula cumpararii unei afaceri deja testate (franciza). Fiind in acelasi timp inclinati spre crestere, ei sunt satisfacuti de afacerea lor si se considera adevarati intreprinzatori.

Punctul de plecare al oricarui intreprinzator si de demarare a activitatii fiecarei firme sau afaceri il reprezinta existenta si identificarea unei oportunitati economice. Howard Stevenson, considera ca oportunitatea reprezinta o stare viitoare dorita, diferita de cea prezenta si, concomitent, o credinta a unei persoane (intreprinzatorul) ca este posibila realizarea sa cu succes.

Pin It on Pinterest

Shares