Francizarea unui concept de afacere
Francizare a unui concept de afacere
Francizare oportunitatea de francizare a unui concept de afacere
Francizare|Daca va francizati afacerea, verificati daca dispuneti de:
1.Sunteti proprietarul marcii respective al afacerii testate si dovedita cu cel putin o unitate pilot de succes;
2.Un manual de operatiuni;
3.Un contract de franciza;
4.Un pachet de promovare cu formularul de candidatura;
5.Fonduri adecvate si sprijin de management (operational si de vinzare)
Si nu in ultimul rand: Cereti sprijinul asociatiei profesionale de franciza ARF.
Cam orice afacere, care intruneste cele 2 conditii se poate franciza. Dar, pentru a nu cadea in capcana subiectivismului, evaluarea celor 2 conditii trebuie efectuata dupa niste criterii:
Este foarte greu de determinat oportunitatea de francizare a unui concept de afacere fara o cantitate semnificativa de analize. Totusi, s- au identificat o serie de criterii predictibile de stabilire a pregatirii unei afaceri pentru francizare si probabilitatea ca ea sa devina, dintr-o afacere de succes o franciza de succes.
1. Credibilitate – Ca sa vanda francize, o companie trebuie mai intai sa fie credibila in ochii francizatilor potentiali. Credibilitatea se poate reflecta intr-un numar de feluri: marimea organizatiei, numarul unitatilor, anii de functionare, aspectul unitatii prototip, publicitatea, recunoasterea marcii de catre consumatori si puterea management-ului, dar, in primul rand, satisfacia consumatorului, masurata la randul ei prin indicatori specifici. Apare elementul subiectiv – atractia investitorului-consumator catre acea marca.
2. Diferentierea – Pe langa credibilitate, o afacere in franciza trebuie sa se diferentieze in mod adecvat de competitorii sai, de multe ori tot francize. Aceasta poate veni numai dintr-o diferentiere a produselor sau serviciilor, un cost redus al investitiei, o strategie de marketing unica sau tinte diferite ale marketingului.
3. Transferabilitatea cunostintelor – Urmatorul criteriu de francizare este posibilitatea si abilitatea de a-i invata pe altii un sistem. Pentru a se franciza, o afacere trebuie, in general, sa fie capabila sa educe pe deplin un potential francizat intr-o perioada de timp relativ redusa. Vorbind la modul general, daca o afacere este atat de complexa incat nu poate fi explicata unui francizat in trei luni, compania va avea dificultati in a se franciza.
Unii francizori mai complecsi depasesc acest handicap prin selectarea numai a unor francizati potentiali care sunt deja “educati” in domeniul lor.
4. Adaptabilitate – In continuare, se va masura cat de bine poate fi adaptat un concept de la o piata la alta. Unele concepte nu se adapteaza bine la mari regiuni geografice datorita variatiiilor regionale in ceea ce priveste gusturile sau preferintele consumatorilor (vezi francize in alimentatie publica). Altele sunt limitate de diferite legi de stat (se intampla in SUA). Si multe alte concepte functioneaza doar pentru ca se afla intr-o locatie extrem de unica. Si altele functioneaza datorita abilitatilor si talentelor unice ale individului din spatele conceptului.
5. Prototipuri de operare rafinate si de succes – Un prototip rafinat este necesar pentru a demonstra ca sistemul este dovedit si este in general instrumental in pregatirea francizatilor. De asemenea, prototipul actioneaza ca teren de testare pentru noi produse, noi servicii, tehnici de marketing, desfacere a marfii si eficienta operationala.
6. Sisteme documentate – Toate afacerile de succes au sisteme. Dar pentru a fi francizabile, aceste sisteme trebuie sa fie documentate intr-o maniera care le comunica in mod eficient unui francizat. Vorbind la modul general, un francizor va avea nevoie sa isi documenteze politicile, procedurile, sisteme, formele si practicile de afaceri intr-un manual cuprinzator si usor de folosit de catre utilizator.
7. Capacitatea de achizitionare – Aceasta reprezinta pur si simplu abilitatea unui potential francizat de a plati pentru franciza respectiva. Acest criteriu este in acelasi timp o modalitate de selectie a potentialilor francizati si chiar o metoda de marketing de pozitionare pe piata pentru o anumita marca.
8. Venituri de pe urma investitiei – Acesta este adevaratul test al francizabilitatii. O afacere francizata trebuie, bineinteles, sa fie profitabila.
Dar mai mult decat atat, o franciza trebuie sa aduca suficient profit dupa efectuarea investitiei de catre francizat. Profitabilitatea este intotdeauna relativa.Trebuie sa fie masurata cu investitia ca sa ofere un numar semnificativ. In acest fel, investitita in franciza poate fi masurata comparativ cu alte investitii cu risc comparabil care sunt in competitie cu respectiva franciza. In mod normal un contract de franciza se incheie pentru o perioada initiala de 5 – 7, iar recuperarea investitiei nu trebuie sa depaseasca 2-3 ani. Cele mai multe francize isi recupereaza investitia cam in 12 – 18 luni.
9. Tendinte si conditii de piata – Chiar daca nu sunt atat de mult un indicator al francizabilitatii cat un indicator general al succesului oricarei afaceri, aceste tendinte sunt cheia planificarilor pe termen lung. Creste piata sau se consolideaza? Cum va afecta aceasta afacerea dumneavoastra pe viitor? Ce impact va avea Internetul? Vor ramane relevante produsele si serviciile francizei in anii urmatori? Cum se descurca ceilalti competitori, francize sau nu? Si cum va afecta mediul competitional probabilitatea de succes a francizei dumneavoastra?
10. Capitalul – Desi francizarea este un mijloc de extindere a unei afaceri cu costuri reduse, totusi ea nu este un mijloc de expansiune “fara costuri”. Un francizor are nevoie de capital si de resurse pentru a implementa un program de franciza. Resursele necesare pentru a implementa initial o franciza variaza in functie de scopul planului de expansiune. pentru a ajunge la scopul extinderii.
11. Dedicatia in relatii – Francizorii de succes se concentreaza pe construirea de relatii pe termen lung cu francizati lor care sunt mutual profitabile. Din nefericire, nu toate organizatiile francizate inteleg
12. Puterea management-ului – In final, aspectul unic cu cea mai mare importanta care contribuie la succesul oricarui program de franciza este puterea managementului sau.
Extinderea prin franciza presupune insa si unele riscuri. In primul rand, pentru francizor exista riscul ca partenerul sa foloseasca experienta si know how-ul obtinut pe perioada francizei pentru a pune bazele unei companii concurente. Unele contracte stipuleaza pentru evitarea acestei situatii o clauza de non-concurentialitate. Din punctul de vedere al francizatului, dezavantajele ar fi taxele de franciza si posibilitatea redusa de a schimba specificul firmei pe durata derularii francizei, deci inflexibilitatea contractului de franciza. De asemenea, francizatul nu are posibilitatea de a-si pune in practica propriile idei, decat in masura in care acestea sunt in concordanta cu cele ale francizorului.
Francizare|Informare francizati
Cu cât activitatea francizorului se extinde pe mai mulţi ani, cu atât cunoştinţele acestuia în domeniu se lărgesc, cunoştinţe precum găsirea potenţialilor francizaţi, structurarea şi conducerea relaţiilor francizor-francizat.
Scopul unei afaceri de tip franciză este replicarea cu succes a acesteia dintr-o piaţă aflată într-o anumită zonă geografică, în altă piaţă aflată în altă zonă geografică. Unele afaceri nu sunt concepute din faza iniţială ca francize, ci recurg la francizare ca modalitate cheie pentru extinderea teritorială şi creşterea proporţională a vânzărilor.
Extinderea afacerii presupune însă costuri semnificative, pe care poate compania nu le poate susţine. Însă prin relaţia de parteneriat francizor-francizat, compania francizorului are acces la capitalul şi resursele francizaţilor săi. Astfel, francizarea este o tactică de îmbunătăţire a posibilităţilor de extindere geografică a afacerii.
Informare francizati | Francizare
